asdesign 95 - birou arhitectura

O casa cu tei si o breasla cu probleme

pag.1pag.  2  |  pag. 3


Creatia de arhitectura si “viata” unei cladiri
Se intampla sa ma intalnesc cu prieteni sau cunoscuti care isi construiesc casa. Invariabil sunt coplesiti, deznadajduiti si  frustrati de greutatea cu care inainteaza lucrarile. In functie de capacitatea de intelegere, fiecare gaseste variate explicatii. Putini gandesc ca o casa se cladeste pentru o perioada de folosinta extrem de indelungata,  de multe zeci si chiar sute de ani. Durata “vieti” unei cladiri sugereaza scara  complexitatii procesului de proiectare si implicit timpul si resursele ce trebuiesc alocate acestuia. Usurinta cu care este tratata creatia de arhitectura - neacordarea unui timp suficient, plata derizorie sau renuntarea pur si simplu la servicile unui arhitect - de catre unii beneficiari, tradeaza nerabdarea acestora de-a gusta imediat placerea folosirii unui lucru nou, cumparat de-a gata (automobil, calculator, TV, etc). Ceea ce se uita deseori, este faptul ca, in aceste obiecte, s-a investit initial o imensa cantitate de resurse si inteligenta. 
Case Ford, Renault sau Mercedes  - Modernistii au avut convingerea ca  vom ajunge sa proiectam in serie cladiri intr-un proces asemanator celui propriu obiectelor produse industrial: masinile,  electronicele, etc. Ce nu a mers? De ce proiectam case cu totul altfel decat avioane sau automobile? De ce nu avem case Ford, Renault sau Mercedes? Sa fie din cauza ca proiectam case de mii de ani iar masini doar de o suta si ceva de ani? Faptul ca imobilele sunt legate de pamant si deci de un anumit spatiu si evident nu pot fi mutate (in conditii normale) sa justifice toata aceasta imensa atentie acordata identitatii culturale inmagazinata de cladiri? Cert este ca procesul de creatie in arhitectura  a scapat de sub influenta unor mari producatori de case – dupa modelul celor de automobile – care prin scara mondiala la care ar fi produs si numele pe care l-ar fi avut, ar fi garantat calitatea conceptiei si ar fi orientat mai usor clientii.
Sistemul de referinta - In conditiile acestea la cine sau la ce se raporteaza publicul pentru a se orienta in piata existenta? Cine ii convinge ca folosirea unor materiale scumpe, in lipsa unei stiinte a compozitiei este pagubitoare atat financiar cat si in planul imaginii? Sau ca locatia scumpa, singura, nu asigura in mod automat si valoarea arhitectural-functionala a imobilului? In lipsa unor referinte clare emise de autoritati in materie, este greu sa ai pretentia unui discernamant,  in procesul de evaluare al obiectelor de arhitectura contemporana de catre public. Obiective ca  promovarea calitatii culturale a produsului de arhitectură sau difuzarea  informatiei de arhitectura, raman deziderate in conditiile in care prin slaba reprezentare in media, vocea criticii este ca si inexistenta pentru publicul nespecialist. Consecinta imediata este ca nu putem imbunatati raportul intre realizarile cel putin decente si restul. Tinta criticii fiind prea sus, nu-si poate extinde influenta profesionista asupra celor care nu citesc literatura de specialitate. Invitarea criticilor de arhitectura adevarati pe care ii avem sa “vorbeasca” si publicului larg folosind canale de comunicare cu acoperire mai mare si  organizarea de concursuri netrucate pentru obtinerea contractelor de proiectare in ambele sectoare privat si de stat ar putea, cred, imbunatatii calitatea receptiei publicului.

office services projects awards press contact home




"
Architecture not only mirrors the times;   it must also offer criticism of the times."    Tadao Ando      |                      2012 © Asdesign 95