pag.1 |  pag.  2  |  pag. 3

Independenta ideilor in arhitectura - Odata raspunzand constrangerilor mai sus amintite, te trezesti aruncat in universul ideilor independente. Din momentul acesta, scuzele inceteaza si incepi sa iei decizii aproape de unul singur (asta in situatia fericita in care, la nivel “macro”, te bucuri de increderea beneficarului). Astfel daca proiectezi o casa in Bucuresti este optiunea ta daca raspunzi orasului modern interbelic, orasului anilor optezeci sau niciunui fel de oras cu conotatile, negative sau pozitive, posibile aferente. Deasemenea este optiunea ta daca iei la cunostinta ca, curentul dominant pe plan mondial este “modernismul reinventat” cu accente minimaliste sau daca, crezi ca specificul national te-a asteptat pe tine sa-l descoperi acolo unde au cautat multi inaintasi celebri.In cea ce ne priveste, am simtit nevoia sa raspundem orasului pe care ni-l imaginam intr-un viitor european, adica cu case gandite de romani in spirit european. Faptul ca sunt sesizabile preluari ale unor elemente de limbaj arhitectural interbelic romanesc, adaptate la realitatea tehnologica actuala, ne bucura pentru ca a fost deasemenea o optiune asumata.
Limbajul arhitectural - Compozitia geometrica a volumelor exterioare si interioare se subordoneaza unghiului drept si, implicit, jocului intre verticala si orizontala. La exterior orizontalele: balcoanele si ferestrele in banda cand dialogheaza, cand acompaniaza verticalele: pila- paralelipiped, fereastra verticala de la etajele superioare si cosurile de inox de pe terasa. La interior jocul este continuat de aceleasi ferestre – cele in banda, de data aceasta cu semineul de la parter iar cea verticala cu barul de sticla de la etajul 2. In tot acest joc, articulatiile exterioare– puse in valoare si prin textura nu numai prin retrageri de planuri - au un rol important in citirea compozitiei. „Curatenia”, intentionata la nivel de compozitie, am vrut s-o sustinem si la nivel de detaliu si chiar, cu ajutorul beficiarului, la nivel de mobilare. Insa detaliile simple, cum se stie, sunt foarte dificil de obtinut, ele opunandu-se in fapt, complexitatii functiilor pe care le deservesc. Dar poate partea cea mai grea este realizarea efectiva a acestora, de catre constructor.
Realitatea tehnologica si Materialele - Se vorbeste mult despre realitatea tehnologica de azi in Romania. Cat de departe este de cea occidentala? Santem in stadiul in care intelegem si folosim cu usurinta profesionistului occidental, materialele si tehnologiile de ultima ora? Personal cred ca sintem inca intr-o tranzitie a carei intindere este in functie de capacitatea de „absorbtie” a noului la cele 3 nivele: arhitect, beneficiar si constructor.
In cea ce priveste casa noastra, ea este echilibrul la care s-a ajuns intre dorintele beneficiarului, visurile noastre si posibilitatile tehnice ale constructorului devenind astfel, intr-o anumita masura, o expresie a realitatii tehnologice din Romania anilor 2000, in sensul mai sus exprimat.