asdesign 95 - birou arhitectura


 













   conceptul Pavilionul Romaniei la congresul U.I.A. - Tokyo 2011
                                                                                    eseu









"Happy"
visual artist Daniel Balanescu


office services projects awards press contact home

prezent - sustenabilitatea in arhitectura
Aici nu este vorba doar despre un curent in arhitectura, ci despre o filozofie de viata care schimba modul de a trai de pana acum, reconsiderand total relatia pe care o avem cu natura. Abandonand relatia de dominare a naturii, amintindu-ne ca suntem parte a ei si revenind la o relatie mai subtila si mai democratica, reinvatam unde sa fim "elastici" si unde sa fim "fermi". Ca sustenabilitatea isi datoreaza forta schimbarilor climatice, epuizarii combustibililor conventionali sau continuei deprecieri a calitatii mediului in care traim nu mai conteaza foarte mult astazi.

inteligenta senzoriala interactiva adaptabila interdependenta


Ceea ce conteaza cu adevarat este faptul ca, omenirea, pusa in fata unei probleme globale, a ales sustenabilitatea ca find solutia globala. Fiind recunoscuta, acceptata si promovata la ora aceasta de aproape toate punctele de influenta si comanda din lume, ea a propulsat si arhitectura intr-o etapa cu adevarat creativa.
Desi nu este nici o indoiala ca sustenabilitatea va influenta major modul in care ne vom exercita meseria in viitor, cel putin pana in anul 2050, ea tine de prezent-trecut in domeniul vizionarismului. Trebuie sa incercam sa vedem                                

mai departe...
Daca ne uitam la evolutia modului in care s-au construit si folosit cladirile in ultimii 80-90 de ani, observam ca evolutia este una liniara cu imbunatatiri frustant de mici in domeniul materialelor, instalatiilor sau tehnologiilor de executie.
PC-ul, Internetul si telefonia mobila, care ne-au schimbat radical viata, par sa aiba un efect neglijabil in graficul evolutiei cladirii, inteligenta artificiala gasindu-si loc in proiectare, dar aproape deloc in cladire. Cand a reusit, a facut-o superficial doar la nivel de functiuni secundare -Building Management System.

O adevarata revolutie in arhitectura este insa dupa colt.

Noile tehnologii bio-mimetice folosite in administrarea cladirii sustenabile (anvelopele multiskin, functiuni de producere, stocare si transfer a energiei, recuperarea, tratarea si refolosirea apei etc.) necesita programe disparate, care sa administreze sectorial cladirea. De aici putem sa ne imaginam:
Cladirea sustenabila inteligenta (inteligenta inteleasa in cheia detinerii unui program de operare global interactiv si regulator intern - Windows-ul PC-lui sau  Android-ul telefoanelor inteligente), careia sa-i putem delega propria-i administrare, sa-si adapteze textura, culoarea si chiar forma la conditiile exterioare, sa faca "piata" de energie – ce are de cumparat, ce are de vandut, sa-si planifice rezervele, sa-si gestioneze relatia cu soarele – energie si umbrire, sa-si puna in aplicare planul in cazul unui dezastru, etc va fi iconul arhitecturii 2050+.

target
Scenariul pentru o arhitectura sustenabila inteligenta in Bucurestii anilor 2050, care sa raspunda unei viziuni noi asupra profesiei de arhitect si unui nou tip de interactiune intre individ si oras sau obiectul de arhitectura, ar fi posibil daca avem un target ambitios.

Targetul propus este de a ajunge cu Bucurestiul la nivelul Vest-ului pâna in 2040.

strategie
Sa identificam conceptele cheie care vor fi norma in 2050: orasul sustenabil inteligent 2050+ si cladirea sustenabila inteligenta 2050+. Apoi sa convergem spre aceste concepte "arzand etapele", tranformand dezavantajele in atuuri, exploatand avantajele pe care le avem deja. 

Astfel defazajul fata de Vest poate fi exploatat prin abandonarea caii pe care au acestia pana astazi, si gasirea unui viitor comun – 2050. Putem evita greselile lor, greseli care vor deveni baza pentru creerea unei strategi unitare si particulare sau nationale. 

Cateva directii de elaborare conform abordarii mai sus descrise  ar fi:
•  construirea/reabilitarea raportandu-ne direct la standardele conceptului de cladire sustenabila inteligenta 2050+;

•  limitarea dispersiei urbane, inghetata intr-o faza incipienta din cauza crizei
•  mentinerea densitatii mari - prin reabilitarea, reconversia partiala si reintegrarea urbana a blocurilor
•  reteaua de transport in comun relativ dezvoltata
•  reteaua centralizata de termoficare;
•  exploatarea conditiilor naturale pe care le avem in domeniul resurselor alternative de energie.

de la Bucuresti 2011
Un peisaj urban dominat de cladiri aproape exclusiv consumatoare de resurse si producatoare de CO2 (2 case pasive certificate si 3 proiecte certificate BREEAM):
•  cu un fond costruit eficient termic inexistent, fara nici o cladire cu consum de energie aproape zero
•  aservit automobilului;  
•  supus amenintarii cutremurelor - cu un fond costruit partial neprotejat (chiar agresat prin extinderi, modificari structurale, etc);
•  cu un fond costruit - patrimoniu istoric - supus unor agresiuni uneori iremediabile (demolare, reabilitare termica, extinderi, publicitate, etc)
•  cu o densitate de peste 9.000 de locuitori pe kilometrul patrat in centrul orasului, de trei ori mai mare decat Budapesta, Viena sau Berlin;
•  cu 7 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, fata de normele europene care prevad 26 mp pe cap de locuitor.
 
...  spre orasul sustenabil inteligent 2050+,
Imaginea urbana, in sine, oferita de iconul anului 2050 nu va fi, probabil, foarte diferita de imaginea pe care a vedem astazi.

Cu toate acestea, "esenta" urbana va fi substantial diferita, bazata pe componente care produc energie relativ independent, dar care vor fi interconectate, interdependente si interactive.
cladiri low-energy (cladiri existente reabilitate), cladiri energy plus si cladiri sustenabile inteligente cu interfete pentru schimb de energie bidirectional;
cladiri de patrimoniu istoric restaurate si reabilitate in limitele pastrarii valorii;
  trotuare, piste de biciclete, dotari urbane, corpuri de iluminat public - producatori de energie solara cu interfete pentru schimb de energie bidirectional;
retele inteligente de energie, permitand schimbul de energie intre cladiri si restul producatorilor-consumatorilor;
transport: pietonal-ciclism-transport in comun-automobil electric cu infrastructura aferenta incluzand statiile de incarcare legate la retelele inteligente de energie;
centre de refugiu – oaze de energie – in spatii publice (parcuri, piete centrale largi) accesibile din toate zonele orasului pe trasee luminate solar in caz de cutremur dotate cu panouri solare si sisteme de stocare (baterii);
natura reinvitata in oras – acoperisuri verzi, peretii verzi, pavaje penetrabile care sa permita circuitul natural al apei, spatii pentru vietuitoare salbatice etc.
 
... si cladirile lui sustenabile inteligente 2050+
Cladirea noii paradigme arhitecturale este fundamental nouă prin creierul pe care îl primeşte.

Acest nou „corp”, invizibil la vedere, va avea un impact uriaş asupra utilizatorului şi domeniului arhitecturii determinand cele zece comandamente arhitecturale ale decalogului 2050.


discreta bio-mimetica protectoare bio-mimetica holistica


inteligenta

gestionarea proprie, astfel incat sa-si adapteze culoarea, textura si chiar forma la conditiile exterioare, va face "comert" de energie, va gestiona propriile resurse si relatia cu soarele;

senzoriala
furnizarea de informatii catre "creier": traiectoria soarelui, temperatura de interior, detectia fumului, pana de curent, analiza apei, alerta de cutremur;

interactiva
interactiunea cu utilizatorii, cu mediul si, prin intermediul retelelor exterioare inteligente cu alte cladiri;

adaptabila
adaptarea invelisului cladirii la conditiile de mediu exterioare: traiectorie soare, clima si anotimp;
schimbarea, daca este necesara, a functiunii partiala sau totala;

interdependenta
emiterea, stocarea, trasferul si primirea de informatii prin intermediul retelelor inteligente; generarea, stocarea, transferul si primirea de energie prin intermediul retelelor inteligente;

discreta
accesibila pietonal, gestionarea performantelor energetice ale cladirii, reducerea amprentei de carbon;

bio-mimetica
prioritizarea actiunilor directionând resursele catre cele mai importante activitati in timp ce actiunile mai putin importante sunt inhibate; recuperarea, tratarea si reutilizarea apei;

protectoare
gestionarea raspunsului cladirii in caz de pericol; monitorizarea in timp real a parametrilor componentelor structurale, precum si a intregii structuri;

temporara
ciclu de viata, reciclare, conversie, gestionare deseuri;


holistica
toate cele de mai sus cu arhitectul jucând rolul de lider in situatia in care complexitatea este in crestere la toate nivelurile.



















back
visual artist Daniel Balanescu


http://poetryshop.blogspot.com/

2012 © Asdesign 95